Iarta-ma !
Oameni , sentimente , ganduri , compromisuri , fapte si vorbe , increderea si lipsa ei , iubire , in cateva cuvinte am descris ceea ce am inteles eu din piesa de teatru ” Sorry” , o piesa in regia lui Ion Ardeal Ieremia si jucata de 2 dintre actorii mei preferati , cei 2 care mi-au smuls lacrimi la piesa ”Anonimul Venetian” Zoltan Lovas si Claudia Ieremia .
O piesa puternica si aceasta, o prelungire sau o transformare a piesei Anonimul Venetian ambele avand ca tema principala iubirea si ceea ce pot face oamenii pentru acest sentiment . Indiferent ceea ce te obliga viata si si imprejurarile sa faci poate chiar fara sa vrei mereu iubirea e cea la care te intorci , indiferent de locurile in care ajungi sa traiesti intotdeauna te intorci intr-un final la locurile natale , vorba unei melodii care spunea asa: Fie painea cat de rea tot mai buna e in tara mea !
Fiecare dintre noi percepem acest sentiment diferit si asta ne face unici , cuvintele care spun ca iubesti o data in viata se adeveresc aici prin faptul ca actorul , personajul Iuri Zvonariov indiferent de faptele pe care le-a facut in tari straine facand abstract de gravitatea lor se intoarce acasa in tara mama Rusia la iubita sa , Inna Rassadina, pentru a se casatori cu ea si a pleca impreuna .
Femeile , ea Inna Rassadina , trec atat de usor de la o stare la alta , acum plange de dor apoi de durere , acum e neincrazatoare intr-un lucru apoi e nerabdatoare sa se intample acel lucru ca la final sa fie tematoare si din nou neincrezatoare din acelasi motiv in acelasi lucru , aici in aceasta piesa observ acest lucru prin faptul ca desi Iuri a venit cu biletele si cu noul pasaport al ei pentu a pleca din tara , ea inca avea dubii asupra acestui fapt .
Da , e adevarat si faptele lui Iuri nu au fost de neacuzat tinand cont ca el s-a insurat cu Dora , constrans si astfel devenind evreu , dar pana la urma s-a intors la ea , la singura iubire , Inna Rassdina.
Doi scriitori rusi care isi cautau faima prin fie ce metoda , scopul scuza mijloacele sau nu ?
Cam asta era intrebarea la care fiecare trebuie sa raspunda pentru el dar si pentru celalalt , poate pentru uni scopul , acel tel pe care care ti-l impui in minte merita sa calci pe orice drum si sa faci orice sacrifici, iar pentru uni poate drumul e mai important decat telul .
Suntem oameni , suntem unici si asta ne diferenteaza pana la urma, dar pentru ca mereu exista si va exista un dar trebuie sa fim atenti mereu la mediul inconjurator pentru ca el ne poate lansa sau tine pe loc .
Ieri piesa de teatru Sorry a fost cea care a inchis stagiunea 2012-2013 a teatrului aradean Ion Slavici , o stagiune pe care cu mare regret o spun ca nu am reusit sa o vad asa cum mi-as fi dorit , dar fiecare piesa la ce am fost am trait-o si am simti-o intens .
O stagiune care se termina cu premieri, prima ediţie a Galei Actorului arădean a avut loc tot ieri unde s-au inmanat 4 premii actorilor alesi de public in luna ianuarie in LUNA PLINĂ DE TEATRU. Castigatorii au fost Zoltan Lovas, Alina Danciu, Mariana Tofan Arcereanu şi Andrei Elek , dar pana la urma cred eu ca toti au fost castigatori si cei mai castigati suntem noi cei care mai gusta astfel de cultura .
Felicitariile mele !
Ador muzica buna si am aflat ca seara se va incheia cu o reprezentatie a pianistului Teo Milea , nu am auzit de el pana ieri ( rusine mie ) dar am stat sa il ascut si nu imi imaginam atunci ca muzica lui ma va influenta in asemenea hal.
Scena era plina de confetii , o sticla de vodka ( din recuzita) ramasa din timpul spectacolului in mijlocul sceni , un fundal alb pe care inainte vazusem o istorie a acestei stagiuni , toate aceste au fost decorul perfect pentru ca pianul vechi si pianistul nou sa se completeze perfect.
Degetele sale parca apasau clapele inimi mele , simteam cum fiecare sunet are o rezonanta puternica in interiorul meu , ma simteam liber , parca zburam pe fiecare nota .
Muzica lui la fel ca razele sorelui ce sparg coroana unei paduri , ma mangaia , ma alina si ma incalzea .
Cine spune ca muzica nu sparge frontiere , stanci si nu misca oameni acela nu a ascultat niciodata muzica adevarata .
Bogdan86 
Invata sa scrii corect mai intai si abia apoi scrie recenzii la spectacole de teatru. Postarea ta contine zeci de greseli de exprimare! Iti spun asta constructiv, nu in scop malitios.
ApreciazăApreciază
Da, e posibil sa ai dreptate eu am citit si recitit articolul dar odata ce il scriu, recitindu-l vad cuvintele si expresiile tot la fel. NU am incercat sa fac o recenzie a unei piese de teatru e doar punctul meu de vedere , sunt oameni platiti sa faca recenzii , nu sunt un critic . Iti multumesc pentru comentariu , am mai recitit articolul si sper sa mai fi corectat cateva din greselile observate de tine . O zi cat mai placuta !
ApreciazăApreciază
Ideea era de fapt alta…nu greselile de ortografie sau exprimare, ci ceea ce el a vrut sa spuna prin ce a scris. O concluzie finala a ceea ce a simtit cand a vazut acea piesa de teatru. Mi se pare rautacios din partea ta sa postezi asa ceva. Nu-ti place? Nu citesti!…Iti place? „Savurezi”! Prefer sa traiesc printre uscaturi si sa admir o floare, decat printre flori si sa ma intepe un spin!
ApreciazăApreciază
O recenzie foarte frumoasa, chiar daca ai unele greseli te sustin deaoerece si eu prima data cand mi-am facut blog am avut doar probleme de exprimare si nu stiam sa scriu romaneste.
ApreciazăApreciază
Exact cum am spus si mao devreme legat de greselile pe care voi le vedeti sunt posibile datorita faptului ca gandurile sunt mai rapide decat degetele mele si odata scris un articol de catre mine chiar daca il recitesc eu tot la fel il vad ,iar daca gasiti „greseli” de exprimare ele poate sunt modalitatea si capacitatea mea de intelegere si redare , nu toti vedem acelasi sens intr-o legatura de cuvinte. Iti multumesc pentru apreciere si sustinere . P.S. acest comentariu a fost scris de pe telefon ,asa ca scuzati eventualele greseli de ortografie sau exprimare 🙂
ApreciazăApreciază