In multe dintre articolele mele vorbeam despre importanta in viata fiecaruia a cuiva caruia sa i te poti destanui de toate greutatile de pe umeri si care la randui sa te inteteleaga.
Ca sunt parintii, frati sau prieteni a vorbi sau a putea vorbi e ceva esential in propria dezvoltare persoanala ca om atat spiritual, emotional dar si fizic.
Imi mentin parerea si as face ceva in sensul asta ca terapiile la psihologie sa fie decontate de directia de sanatate puplica.
ContinuareaLa unele hobby-uri, vicii, sentimente chiar si oameni ?
Nu cred ca renuntam vreodata definitiv la ceva ci doar reusim sa inlaturam atat de puternic din viata noastra acel lucru incat sa nu ii mai simtim lipsa.
Unele renuntari ne sunt benefice, le facem ca vrem sau nu, unele ne sunt impuse, unora le cautam scuze tampite ca sa nu ne simtim prost stiind ca suntem vinovati de ele si avand sansa de a face altfel.
O parte din mine a fost fotografia lucrul la care am renuntat, am vandut tot echipamentul foto pe care il aveam si in care investisem nu doar bani. Pentru mine fotografia a fost ceva ce e greu sa explic in cuvinte un refugiu, un moment in care ma simteam bine, sigur, fericit. Cred ca pot spune ca fotografia scotea altceva din mine.
Continuarea
Intrebarea care a si va bantui omenirea veacuri de acum si raspuns care poate aduce liniste celor care stiu sa il inteleaga si sa-l accepte . Continuarea
Stiti acea iluzie a magicienilor in care o palarie se umple de monede din ce in ce mai mult din interiorul ei pana ce da pe din afara si din ea inca continua sa creasca maldarul de monede ? Continuarea
Bogdan86 