In multe dintre articolele mele vorbeam despre importanta in viata fiecaruia a cuiva caruia sa i te poti destanui de toate greutatile de pe umeri si care la randui sa te inteteleaga.
Ca sunt parintii, frati sau prieteni a vorbi sau a putea vorbi e ceva esential in propria dezvoltare persoanala ca om atat spiritual, emotional dar si fizic.
Imi mentin parerea si as face ceva in sensul asta ca terapiile la psihologie sa fie decontate de directia de sanatate puplica.
Mare parte a vietii noastre se desfasoara intr-o viteza greu de controlat si la un moment dat simtim doar ca suntem atat de obositi emotional pentru ca tot adunam de pe drum si nu ne mai descarcam de cele rele sau si cele bune.
In viata mea de om bolnav am cunoscut mii de oameni care mi s-au destanuit de atat de multe probleme si am reusit impreuna sa punem un zambet pe chipul omului cu care am vorbit, da sunt sigur ca si voi tineri mai fiind sau chiar si acum unii dintre voi la fel ca si mine ati fost stalpi pentru prietenii care au avut probleme in ”love” sau chiar acasa si asa cum fiecare am stiut am incercat sa ajutam.
Nu stiu voi cum sunteti dar pe mine ma apasa un sentiment de prea plin si cumva acel sentimet de deja am auzit si le stiu pe toate si deja toate astea ma fac mai sensibil uneori decat ar trebui sa fiu si nu spun asta in sensul rau al cuvantului inca, fac tot ce pot pentru alti si nimic pentru mine :).
Si atunci eu unde sa imi golesc mizeriile din mine?
Jur ca as merge la psiholog dar pentru ca sunt un prost vezi articolul https://bogdan86.com/2021/07/15/addiction/ , nu o fac, bine poate e si din cauza financiara dar aici e discutabil, la cate tampeni fac cu banii as putea merge cred linistit.
Nu stiu daca sa ma numesc atotstiutorul, sau cel care are impresia ca nu mai poate fi salvat si ca deja stie ca soarta lui e sortita esecului ( oare cum se numeste asta in termeni stintifici?) dar stiu ca sunt plin de proprii esecuri, de sentimente grele ale mele sau nu .
Oricum concluzia mea e clara , sunt un ganditor, regizor al unor proprii filme apocaliptice sau unele cu pre multe ”happy ending” si poate de aici voi scapa doar cu un singur tratament ” pamantul galben”(nu am tendinte sinucigase, ci doar realiste la cat si ce cunoasc acum si la ce ma pot raporta) .