Oameni si locuri ( partea 1 )

Daca un sef observa ca unul din angajatii sai poate sa duca mai mult si sa faca tot mai mult acesta il va impovara cat mai aproape de limite pe acest angajat (  e o tehnica de management 🙂 asta se stie decand e pe pamant ideea de sef si subordonat ) .

Oare sa fie aceasi legatura intre Dumnezeu si mine ? Si-a dat seama ca am indurat multe si cu bine atatea pana acum si oare S-a gandit sa imi mai deie una ?

Daca e asa , Doamne inca mai pot !!! si o voi duce si pe asta cumva pana la capat , ori la capatul meu ori la capatul problemei .

Oameni si locuri am intitulat acest articol si vreau sa il fac pe parti deoarce trebuie sa ma descarc de emotii, ganduri pe care anumiti oameni si anumite locuri  mi le-au creat in ultimele cateva zile destul de urate din viata mea . 

Partea intoductiva a articolulul e cea de mai sus ( incurcat nu-i asa ? ) , continuarea vine cu ideea principala a acestei intregi povesti , in ultimele 12 zile adica din 2 iunie si pana ieri 13 iunie am fost intr-o vacanta pe care nu mi-o doream deloc , am fost transportat gratis in locul cu pricina , mi s-au oferit toate condiitile , mancare, am fost chiar si spalat ( de 2 doamne ) mi s-a impus si usurinta de a ma scapa de lichidul in exces si inca multe altele dar mai descoperiti pe parcurs ,  ce mai vacanta de vis .

Sa va spun si hotelul unde am fost cazat se numeste Spitalul Judetean Arad , am avut chiar si 3 camere in care am fost cazat asa pe rand .

Am intalnit oameni de toate felurile atat femei cat si barbati , fie ca ca erau pacienti , doctori , cadre medicale , infirmiere , insotitori , rude ale pacientilor , chiar si femei de servici , indiferent de varsta persoane care m-au socat din toate punctele de vedere  oameni care m-au surprins placut ( da, exista asa ceva in spital ) dar si care mi-au facut greata .

In dimineata zilei de 2 iunie sambata , asa pe nemancate  m-a luat din pat ( noroc ca am dormit cu pijamale ) o durere groaznica de abdomen nu prea imi aduc aminte multe de atunci deoarece criza de hipoglicemie severa pe care am avut-o inainte de asta nu prea imi permite sa imi amintesc  stiu doar ca m-a trezit mama din aceasta hipoglicemie urata cu unul sau mai multe pahare cu apa cu zahar si apoi imi aduc aminte de durerea pe care nici mort nu o voi uita , nu stiu cum doare o injunghere repetata dar daca acum as fi pus sa aleg dintre durerea pe care am simtit-o in acea dimineata sau o serie de cutite in stomac ( sa zicem peste 5 sub 10 ) va zic sigur ca as alege cutitele . 

Dupa astea m-am vazut fata in fata cu 2, cred, oameni imbracti in negru si rosu ( nu am vazut moartea ) aveau pantaloni rosii cu dungi jos , da ati ghicit baietii de la SMURD , si uite asa m-am trezit la urgente , eu cu durerile mele si parinti cu ale lor . 

Dupa cateva analize , palpari de stomac de la tot felul de oameni de pe  acolo stiu ca numaram cate becuri sunt pe reflectorul imens pe care il vedeam in fata mea , erau 88 de leduri si da eram in sala de operatie , intre timp pana sa ajung acolo stiu doar ca nu am reusit sa ma scap de lichidul in plus din vezica mea si ca am semnat ceva foi apoi am simtit lama ….

Era lama care lua din parul care era in plus pe abdomenul meu ( nu eram chiar neepilat dar pt operatie trebuia sa fiu chel , bine ca nu au folosit benzi cu ceara 😀 ) si uite asa m-am trezit cu o taietura de toata frumusetea de vreo  10-12 cm incepand de deasupra buricului pana aproape de gura pieptului .

End of part 1 .

                                                                                                                                                                                                                                                    Va urma …